mie până acum
mă plimb
la non stop găsesc
aceeași veșnicie
gratis înșirată pe rafturi
ca un șir de mărgele la gâtul de sfinx
al ei
mă așteaptă cred
ascultând jazzul din vecini
adică o trompetă infinit de dureroasă
în seara asta
bolta cerească nu primește
artificii pe antebrațele ei tăcute
și dacă aș găsi în șanțuri
un pian
aș cânta
până ce toate pietrele din jur
s-ar face un castel
sau o cupolă
mersul meu face bine la depărtare
la tenul timpului
poate și la percepție
/depărtarea umple golurile inimii
apropierea înfometează dorința
unei noi îndepărtări/
Poezie:
Comentarii
stefan doru dancus -
"și dacă aș găsi în șanțuri un pian aș cânta până ce toate pietrele din jur s-ar face un castel sau o cupolă" asta e tot ce m-a afectat. Nu-ti fie cu suparare. Sa ai pace, Dancus
yester -
remarc iremisibil pentru unii versurile: la non stop găsesc aceeași veșnicie gratis înșirată pe rafturi ca un șir de mărgele la gâtul de sfinx și: mersul meu face bine la depărtare la tenul timpului poate și la percepție ai construit ca un Manole o consistență proprie și remarc nonșalanța și ironia cu care te detașezi în poem. aceasta e o poezie care merită a fi semnalată. însă între noi fie vorba, chiar contează mai mult dacă îți pun o peniță sau îți spun că stilul tău îmi cade bine?:) te pândesc și cu nobilul semn de aur:)! târziu, paul p.s. nici dl. Dancuș nu are gusturi proaste:)!
Alexander -
stefan doru dancus cum sa ma supar, doamne fereste. ma bucura chiar si ce nu va place. e normal paul penita nu ajuta pe nimeni. ceea poate poetul, aia conteaza. a, si cu ce ramane cititorul. si e mult mai important sa aflu ca cineva este aproape de poezia mea, numai bine