căutam inteligența pe chipul ei
sub farduri nici urmă de creier
Anna țopăia ca o majoretă pe lacul lebedelor
eu îi culegeam buzele de pe jos
cu photoshop-ul
sub haine pielea-i mirosea a fragi
a șuruburi mâncate de viermi și a săruturi
timpul ațipea mecanic la ore fixe între sânii ei

în tramvai oamenii se trag de mâneci de șireturi de timp
se calcă pe nervi din ușă în ușă
cerșetorii cu exces de pigment poartă la ei nesimțirea ca o armă
și pute infernal în orașul acesta
împrumută-mi aerul tău de vedetă
să-mi pot respira celebritatea
gură la gură cu oamenii care tac

respir Anna
respir liniștea ta aprinsă ca o țigară
arde mocnit sub unghiile controlorului de suflete
atâta fum pentru nimic
și un singur iad
Dumnezeule unde să-mi adăpostesc ieri-ul?

la dracu cu toate astea cu târâtul pe brânci
declar război mersului pe jos
pe din dos nu mă ascund
n-am șapte ani de-acasă
nu am casă
nu-s melc să scot ochii din cochilie doar ca să-mi văd de drum
scot cepele ochilor trecătorilor degeaba
printr-o viață care nu le mai aparține de la naștere ...

dar
nu mi-am validat "beletul" dom' controlor
și ce?
aiurea-n tramvai
vezi tu Anna oamenii se trag de șireturi de timp
tu mă tragi după tine
de cheie
biletul meu spre moarte