xyz

imaginea utilizatorului aquamarine

înainte să opresc mașina m-am gândit
ea o să mă ducă departe
inimile noastre sunt uriașe hangare în care frunzele putrezesc
m-am gândit că așa
se hrănește pământul și tu întodeauna ai crescut așa cum crește arborele de tuja în frig

doar o amintire bolnavă mă mai poate înspăimânta atunci când merg
și cel mai aproape de mine
sunt pașii /nu știu dacă puii mei mai traiesc
încă ninge mult printre portocale si brazi

când am plecat de acasă ți-am scris un bilet
ar trebui la marginea orașelor
să fie un aeroport pentru pași
să fie multă zăpadă iar puii
să se poată ascunde atât timp căt inima lor mai este încă o căprioară neagră și vie

Comentarii

- plăcut -

E plăcut acest text. Are ceva atmosferă, are şi un mesaj rece, ascuns printre alegorii. Păcat că e puţintel umbrit de prea multe cuvinte de legătură. Unele pot fi eliminate fără a altera sensul.

(tare-ţi mai place zăpada...)

Mulțumesc, Adrian. Plăcut și

Mulțumesc, Adrian. Plăcut și semnul tău. Da, zăpada și altele, obsesions, obsesions :) Am sa mai elimin cuvintele de legatura, textul fiind în forma lui cât se poate de brută .( urasc prelucrarile, dar asta-i viața, n-ai ce să-i faci :)