în scobitura din umărul meu și-a făcut cuibul o mierlă
gerogian îi spuneam hai să tragem cu praștia
georgian îi spuneam hai să furăm mere
seara se întoarcea cu păstăi și crengi uscate
întărea intrarea și ieșirea din cuib
noaptea dormeam cu umărul plin
dimineața mă trezeam cu umărul plin

*

dimineața siretul era cald ca o turtă
se făcea mic să treacă oamenii
caii
auzeam copitele plescăind de poftă
sub apă țineam ochii deschiși să vedem peștii
ne înveleam cu nămol
seara ne întorceam cu fiori în spate
bunica zicea de nu treceți pe-acasă nu primiți lapte
în seara aia nu primeam lapte
cînd nu ai casă nu primești de niciunele

*

cînd ești mic e bine să ți se întîmple de toate
să te tai cît mai des
ori să-ți rupi o mînă așa știi
din ce-i făcut omul și cînd crești
nu ți se mai întîmplă nimic rău
seminariștii îmi aduceau gumă
de ciudă țigăncile din salon spuneau
că-i căcat mexican
după ce m-am făcut bine
doctorul mi-a dat un ou de lemn înflorat
și un ventilator de buzunar
eu ziceam că-i o moară de vînt
cînd crești lucrurile se deformează
uneori umbli prin som și ai impresia că-i aevea
sau zici că ai mai trăit un moment
deși n-ai avut cînd

*

am dormit în salvare m-am trezit transpirat
cu cît te apropii de casă cu-atît ți-e mai cald
am întrebat-o pe mama chiar am ajuns
mama a oftat un răspuns
casa e un răspuns pe care numai sufletul îl spune corect
fără să vorbească peltic

*

în scobitura din umărul meu și-a făcut cuibul o mierlă
georgian îi spuneam hai să tragem cu praștia
georgian îi spuneam hai să luăm de mîncare
îmi umplea umărul cu părul ei întărea cuibul zîmbea
îmi răspundea cînd ți-e frică de umbre
înseamnă că pe undeva pe aproape

s-a aprins o lumină