scrisori de îmblânzit mâinile

imaginea utilizatorului anna
I

ai dreptate iubitule
pereții aceștia încercuitori au sulițe

brațele mele gratii de fier
înconjoară timpul
scrijelesc în pântecul lui un vis
cu umbra în cer

numai vorbele s-au oprit sub coasa lunii
taie frigul
norii de gheață căzuți peste noi

și mâine-i o zi mai albă poate
peste sămanța roșie a sângelui se rostogolesc
anotimpuri
nu mă mai izbesc de pereții de sticlă

zidul dintre mine și ceilalți umblă singur
corabie cu catarg de brad verde

Comentarii

frumos titlu. si ideea. esti pe drum. drumul cel bun il fac talpile tale. walk on

...îmi cade foarte bine titlul poemului tău, Nuța. e sensibil și se pliază pe structura mea. la fel și ultimul vers are o asociere plăcută și distinsă. îmi face plăcere să te citesc și tu știi că nu îmi place să spun ce nu cred. elimină puțin, când vrei, din tropi, pe următoarele poeme... și pune-ți în valoare sensibilitatea ce se anunță tot mai frumoasă. cel puțin pentru mine. uf, ce titlu fain! cu gânduri bune, paul

dorin, stii ce il poate face fericit pe un om care scrie? uite asta: "esti pe drum. drumul cel bun il fac talpile tale", spusa de cineva care cunoaste mestesugul ... multumesc!

paul, ma bucur ca ai trecut cu "ganduri bune" ... urmatorul meu volum de versuri se va numi probabil: "scrisori de imblanzit mainile" si ma bucur ca-ti suna bine acest titlu... despre eliminarile acelea, ai dreptate, problema e ca doar in pagina dupa ce postez, pot vedea poezia detasat... sensibilitatea mea? sper sa o pot ridica la rang de poezie :) mi-a facut placere sa te aud, va trebui sa ma crezi caci nici mie nu-mi place "sa spun ce nu cred"... numai bine!