Întotdeauna mi-a plăcut
să fac lucruri
ce par inutile; fac lucruri
ce par inutile: șlefuiesc
cuvinte, cum domnul
Baruch Spinoza șlefuia
lentile; port discuții despre
șlefuirea cuvintelor, despre
șlefuirea lentilelor;
între timp
mai cad brumele unei toamne,
mai cad frunzele unei iubiri;
între timp
primăvara topește zăpezile prin cimitire;
mormintele se umplu de flori,
marmitele se golesc de mâncare.
Eu continui să fac
lucruri inutile: șlefuiesc cuvinte,
înnegresc rânduri; gânduri. Domnul Baruch
Benedictus Spinoza continuă
să șlefuiască lentile
în stele; ne îndoim
împreună de toate astea citind
Tractatus de Intellectus Emendatione
pe aripi de fluturi; dar continuăm:
eu șlefuiesc cuvinte, domnul Baruch
Benedictus șlefuiește lentile.
Până la capătul lumii.
Până la capătul timpului...