vara, într-un ultim vagon de tren
am stat pe saci, cu rucsacul în brațe
când am ajuns făcuseră din gară cântec și toți se legănau în hamace de praf
arătau într-o singură direcție pe care-o mai văzusem copil
când lăsăm paharul pe-un colț de masă
și mama țipa c-o să rămână cerc
de ce oare
oare de ce strigă unii după mamă înainte de moarte
pantofii ei înalți se-amestecă-n frunze
te lasă un timp să-ți șutezi mingea apoi
te împinge oricum prin masa de sticlă
când m-așez farfuria-i mereu la mijloc, în stânga paharul înclină pereții
văzută de sus sunt destul de departe
văzută așa mă mișc într-o pânză ovală
și tot ce simt
sunt pătratele mici, albite cu grijă
Poezie:
Comentarii
Poezia îmi place în ansamblul ei,
Vio_B -
Poezia îmi place în ansamblul ei, se lucreaza mult la detalii, de aceea ma intriga putin "poștită" si inversiunea "și sete nu mi-a fost" care parca nu se potrivesc.
în mod deosebit:
"oare de ce strigă unii după mamă înainte de moarte
pantofii ei înalți se-amestecă-n frunze
te lasă un timp să-ți șutezi mingea apoi
te împinge oricum prin masa de sticlă"
toare cele bune
"o sa ramana cerc" Pana la urma
raulcoldea -
"o sa ramana cerc"
Pana la urma sunt si cercurile de pe mobila dovezi ale perfectiunii copilariei. Sper sa nu sune patetic ca am spus asa. Mie mi-a placut de la inceput pana la sfarsit, mi-a placut si sticla postita si trenul si hamacele, chiar m-a facut sa ma gandesc putin la mare si la cort, apoi putin despre moarte si despre varstele de mijloc. Mi-a placut, desi ultimele doua strofe nu le inteleg, poate nici nu e timpul sa le inteleg, mi-a placut si singura obiectie pe care as avea-o ar fi dezordinea. Sunt multe imagini, multe varste, care nu comunica intre ele, desi simt ca asa ar trebui. Si asta scade putin si din credibilitatea discursului. Pare putin construit, neasumat. Zic si eu. :)
viorel inteleg, cand ma pun
caminante -
viorel
inteleg, cand ma pun intr-o pozitie exterioara. sunt convinsa ca mai trebuie lucrata, din pacate mi-am pierdut dispozitia de "lucru" in ultimul timp. e ca si cum ai juca cu o minge la zid, ma intereseaza mai mult urma lasata. multumesc pentru citire, atentie, stii tu. :o)
raul
cum ii spuneam si lui viorel, sunt sigura ca mai poate fi imbunatatita. cred ca-i si un soi de experiment in care in loc sa las poezia cititorilor, o las sa-si gaseasca singura cititorul. sa vad daca e in stare. :o)
multumesc mult de oprire si semn.