nu există dragoste
între noi niciodată
decît o confuzie permanentă
precum o nefericită atingere a buzei de jos
pe circumferința rece a umărului tău
atunci cînd mă gîndesc la altceva
și tu simți că mergem mai departe
că ne evităm așa cum am început
să o facem atît de bine
atît de rafinați în a pretinde
că nu știm despre ce este vorba
cînd zîmbind lăsăm orele și zilele
să ne curgă pe marginile hainelor
ca o trenă zornăitoare de inutilități
să ducă dincolo de noiembrie
senzația aceasta
de dragoste defunctă