Ne-am încheiat războiul cu scrâşnetu-i şi trânta
Ca o îmbrăţişare în care-aş fi murit,
Iar azi, în miez de pace, e frig şi pe pământ a
Căzut din mine fierul iubirii ruginit.
În fiecare rană – de-acum o cicatrice ! –
Se-ascunde-o amintire, iubitul meu duşman,
Mi-a evadat durerea din trup şi sunt ferice,
Dar într-o zi de doru-i descresc cât într-un an.
ne plouă ne ninge şi ne arde
soarele ei de treabă
păi sunt zilele noastre spune o bătrînică
sunt nişte frumuseţi de babe şi
toată treaba e s-o laşi cum a căzut
numai aşa îţi uşurează inima
să fugă imprevizibil
ca un copil
altfel orice scăfîrlie e plină de ieri
obeză de amintiri de cunoscut
de răul ei strict necesar
mottor:”curajul este graţia sub presiune” – Ernest Hemingway
era parcă-ntr-un film cu trei prieteni
o joacă de-a pus palma pe un taur
virtual furios
fii atent primul din ei chiar l-a atins
taurul numai că n-a căscat plictisit
dar al doilea a văzut stele verzi
taurul probabil super-roşu
şi-al treilea galben ud în pantaloni
acuma toţi au rîs pe chestia asta
cum se rîde în general la trecerea subită
a unei primejdii
au strigat frăţescul „ole!”
nebunul se priveşte în oglindă
şi zice
doamne uite un nebun
scapă-mă de el alungă-l în adîncuri
să nu mă mai privească în ochi
atunci oglinda se cască
îl soarbe ca o ventuză translucidă
se aude blip şi blop
dincolo de pojghiţa ei
nebunul priveşte înapoi
şi zice
doamne uite un nebun
iar dumnezeu rîde
întoarce clepsidra se uită pe fundul ei
şi silabiseşte
made in china
Comentarii aleatorii