fabulă în versuri

imaginea utilizatorului Ioan Bistriteanul

să ne rotim

...

haide să dansăm şi dansăm
ne despletim aerul sobru
pe terasa aceasta noi doi şi vîntul
lăutarii cîntă nevăzuţi
haide să bem mult şi să bem
pîna cînd dimineaţa ne va orbi soarele
pînă cînd ne vor durea picioarele
să dansăm

haide să intrăm unul în celălalt şi intrăm
într-un ritual cu rotirea sferelor minţii
razele ne orbesc
dor sentimentele înţelegerea

imaginea utilizatorului a.a.a.

Povestea filosofului deconstructiv

- partea I -

A fost odat’ un om ciumeg, cu două
perechi de neuroni (de struţ sau crap),
dar ce noroc (vă jur pe roşu vouă)
când moaşa l-a scăpat, gentil, în cap;

căci scris era, pe buza lumii sterpe,
să fie cool, şi plus de asta, el
s-a tras din push-up-ul lui Euterpe
şi din saliva lui Aristotel.

Şi laser frate! a crescut în bilă
cât alţii-n brand, peltic, condescendent,
cu intelect din lapte de acvilă,
axiomatic, ras, şi-omnipotent.

imaginea utilizatorului Ioan Bistriteanul

Ca la o ciorbă de legume pe graniţa şoşelei de 7 m. lăţime

amintiri

un singur sat în memorie
bunicii în bucătăria din spate
aveau o casă cu două camere hol mare şi cămară
mirosul de curat şi cîrnaţi afumaţi.
pe atunci visam să am şi eu un hol mare cu două fotolii şi masă
la bloc abia de te puteai întoarce
şi bunicii stăteau în bucătăria de vară.
era o alee betonată apoi veceul pînă la care făceai cîţiva paşi
mă speriau viermii ce se urcau fără ţintă.

imaginea utilizatorului silvius

Obicei monden

în fapt

am fluierat
într-un loc nepermis
spun unii
paianjenii au ţesut pânza
în jurul poveştii

aerul se învârte-n cerc
între adevăr şi minciună
au loc
îmbrăţişari de îmbărbătare
şi compătimiri stângace
de convenienţă

în guri desmierdate
dinţii muşcă carnea
cu suflet cu tot
şi râd cu râsul altuia

în fapt
nimeni nu ştie nimic
toţi ştiu câte ceva
care trebuie dezlegat

Pagini

Subscribe to fabulă în versuri