într-o zi nimeni nu va mai putea scrie doar cu litere
nu știu cât de departe e ziua aceea
știu doar că toți cei care poartă cocoașă
se vor îndrepta încet
senin
vor privi zâmbind împrejur
iar apoi
ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic
se vor îndrepta spre locul
în care un foc rece
verzui
va arde fără zgomot
literele lipsite de suflet
totul însă nu se va termina aici
nebunul se priveşte în oglindă
şi zice
doamne uite un nebun
scapă-mă de el alungă-l în adîncuri
să nu mă mai privească în ochi
atunci oglinda se cască
îl soarbe ca o ventuză translucidă
se aude blip şi blop
dincolo de pojghiţa ei
nebunul priveşte înapoi
şi zice
doamne uite un nebun
iar dumnezeu rîde
întoarce clepsidra se uită pe fundul ei
şi silabiseşte
made in china
Frumoaso,
Îți mai aduci aminte ziua, când ți-am sărutat buzele mici,
te-am privit în ochii sclipitori...
și ți-am spus: ”Doamne, ești așa frumoasă.”
E ziua în care ai plecat și în mine multă durere ai lăsat.
Totul a fost ca o secundă într-un veac,
parcă nici nu s-a întâmplat.
A fost o magie.
Acum...
acum, gândesc în trecut
mă îndrept spre necunoscut.
Torn încă un pahar de vin,
Comentarii aleatorii