Frumoaso,
Îți mai aduci aminte ziua, când ți-am sărutat buzele mici,
te-am privit în ochii sclipitori...
și ți-am spus: ”Doamne, ești așa frumoasă.”
E ziua în care ai plecat și în mine multă durere ai lăsat.
Totul a fost ca o secundă într-un veac,
parcă nici nu s-a întâmplat.
A fost o magie.
Acum...
acum, gândesc în trecut
mă îndrept spre necunoscut.
Torn încă un pahar de vin,
mottor:”curajul este graţia sub presiune” – Ernest Hemingway
era parcă-ntr-un film cu trei prieteni
o joacă de-a pus palma pe un taur
virtual furios
fii atent primul din ei chiar l-a atins
taurul numai că n-a căscat plictisit
dar al doilea a văzut stele verzi
taurul probabil super-roşu
şi-al treilea galben ud în pantaloni
acuma toţi au rîs pe chestia asta
cum se rîde în general la trecerea subită
a unei primejdii
au strigat frăţescul „ole!”
inima îmi numără stele duminică la prânz şi joi plouă sub patul meu rotund
s-a strigat bingo
la fiecare număr
mai mare şi mai înalt îmi pare cerul zero
poate fi egal cu un milion de şomeri desculţi numără zilele
în cor nu mi-a plăcut
niciodată să-mi cânt disperarea ca o liturghie roşie ar fi trebuit să îmi rămână sângele
şi după dezalcolizare
Comentarii aleatorii