Pe sânii tăi ca două mandarine
Am colindat cu palmele... când miști
O Monalisă umbra îți devine
Toți Dumnezeii tăi sunt mari artiști
Și-n lumea nu-știu-cui un nu-știu-cine
Va doborî din ceruri orice Chriști
Ca să nu nege nimeni când îi vine
Că suntem inloviști.

Pe sânii tăi portocalii agale
Am colindat cu buzele de vin
Îți gust șoptind din sfârcurile goale
Ți-aș bibili bâzdâcii cu suspin
Și-n ceasul următor cu osanale
În așternuturi ne "zburătăcim"*
Sunt doua vieți(și ambele fatale)
Dar noi ne inlovim.

* - nu e folosit cu sens propriu