atât, până îmi vor îngheța mâinile

imaginea utilizatorului aquamarine
shadows & dust

atât rămâne după ce trec trenurile lungi.
picăturile de apă nu pot curge în sus nici
sufletele nu se vor întoarce.

printre case până la o poieniță
printre copaci răzbat raze în falduri.
atât se vede, doar umbrele și praful.
zorii cad peste văi nemișcate.

am îngropat odată semințele de măr neroditoare
cu mâinile goale și din ele au ieșit tot plante, aproape uscate.
gândul mi-a trecut mai departe de frunze.

*
în depărtare, sunetul trenului trăiește.
se face din ce în ce mai grav, se aud roțile sfâșiind șinele
adormind munții.

Comentarii

Bună seara! ...În prima

Bună seara!

...În prima unitate, sintagma "trenurile lungi cu vagoane" este o tautologie. "Trenurile lungi" e suficient. Picaturile de apă care nu pot curge în sus, din cauza lipsei corespondentului ideatic, a susţinerii ("nici sufletele nu se vor întoarce" este mult prea abstract), rămân un trusim.

..."Poienită cu flori" - tautologie. Poiana conţine flori. "Rază de lumină", la fel. Virgula de după "văi" ar trebui scoasă.

...În celelalte două unităţi, ceva mai bine, însă nu de ajuns: rămâne un text fără idee, fără sugestie, fără palpitaţie, fără personalitate - fără miză.

Cel puţin asta e părerea mea, de care se poate sau nu ţine cont.
Seara bună!

da, este un text experiment

da, este un text experiment pentru mine pe care poate nu l-am gândit suficient. speram să rămână mai mult în zona sugestiei, dar dacă nici asta nu e, înseamnă că nu e decât un eșec. mulțumesc frumos pentru părere.