nicodem -
...
când şi când
se mişcă o cifră în
ornicul toamnei
ramuri grăbite îşi privesc chipul
în oglinda retrovizoare a zilei
altele stau şi
fierb razele soarelui în apa
dosită sub frunze
dragostea mea a orbit când boabele de cafea
îşi despleteau buclele lor cafenii
începe un dans pe care nimeni nu-l poate
struni mai bine ca ochii miraţi
factura de somn am s-o las neplătită
poate o va găsi cineva în vestibulul iernii
acum e penultimul act
aerul se toarce cu degete sterilizate
şi se vinde la negru
se trage la sorţ pentru cămaşa zăpezii
în piaţa unirii e zarvă
limbile ceasului se despart ca un cârd de cocori
ploaia se vinde mai ieftin
seara se ascunde în fusuri orare
Poezie:
Comentarii
daca era numai ultima strofa
Virgil -
daca era numai ultima strofa ii acordam probabil o penita. asa cum este insa mi se pare ceva ce nu ma atrage.
Virgil,
nicodem -
Virgil, Cristina, vă mulţumesc pentru păreri. Abia ce am sosit din Costa Rica. Scrisesem acest text în San Jose. Acolo ornicul toamnei abia se mişcă. De fapt e sezon ploios şi sezon uscat. Se coc boabele de cafea, am vizitat o plantaţie de cafea imensă. Vii îndrăgostit de-acolo. Am avut o vacanţă cu catamaran şi zepelin.
Aşadar nu pot renunţa la strofa 1 si 3.