asta înseamnă că e muncă în a pune un volum de poezii bune, în rimă, să stea în picioare! asta ziceam şi eu, cel care am primit atâţia bobârnaci pe-aici. e uşor să scrii vers liber, uite ce repede îl însăilează yester, spre exemplu. de la tecuci la bucureşti, în tren, poţi să scrii o duzină de astfel de texte. un volum cu poezii precum "la Văratec mă ajunge toamna" necesită "încă o viaţa", e suficient spus. cine nu scrie un poem bun, în stil clasic, nu poate fi considerat poet. filosofez şi eu...

Adriana, ai rimele în substantive. (pământ - gând? uff) regulile nescrise ale versului clasic nu mă îndoiesc că le cunoști. știu, așa ai vrut să scrii, dar cred că poți mai mult. Nicodem, ai ceva de comentat despre mine? Vino sub textele mele, fii bărbat. Că vii degeaba, asta știi deja.
scuze pt. offtopic Adriana, dar se impunea!

este un text frumos și echilibrat. poate aș fi pus acolo „aş îngenunchea, dar nu-mi simt trupul”
este greu să scrii poezie pe temă religioasă. o grămadă de impostori literari scriu sau se entuziasmează de maculatură versificată dogmatic. este o boare de aer răcoros pentru mine să văd că adriana a reușit altfel.

exact asta este. „căutarea” deliberată după a scrie așa ceva se transformă întotdeuna într-un penibil fiasco, într-o capodoperă a plictiselii. și bine a spus cine a spus că „blestemat este omul care te plictisește cu (cînd vorbește despre) Dumnezeu.”

ok, nicodem, vad că îți place să fii obraznic și să o iei pe calea lui bobadil. călătorie sprîncenată.