sing me a hungarian song

imaginea utilizatorului aquamarine

mama s-a sculat de dimineață și în capotul ei
ruginiu vine lângă mine.

***

dacă mama ar fi un câine,
aș vrea să fie un câine frumos, cu blana albă strălucind la soare
de parcă ar fi dată cu ulei.
dacă ar fi un labrador, aș alerga cu ea până
nu ne-ar mai vedea nimeni.

***

am fost pe acasă și abia când am ajuns acolo
am simțit durerea aceea
m-am trezit pe câmpuri vechi
aveam un casetofon mic
lipit de brațe cu un difuzor negru brăzdat de mici
fante strălucitoare.

o, și ce tăcere se așterne când îmi ating capul și mâinile
de iarba udă
și ce cântec frumos e acela/ toate blocurile
se dărâmă
toate străzile se surpă,
pe cerul de noapte
rămân doar stelele ca o pulbere vărsată.

***

căruța trece pe uliță și
scârție încet /inima mea ascultă bătăile
inimilor de câine.

a venit primăvara acum,
am deschis geamurile,
mama s-a sculat de dimineață, și-a pus
capotul ei ruginiu.
dacă ar vorbi glasul ei ar suna blând și temător,
ar ajunge la noi atât de aproape.

Comentarii

o poezie frumoasă.

o poezie frumoasă. Scrisă parcă fără niciun efort, curge firesc ,suplu.Imi place genul ăsta minimalist cumva iar aici văd un peisaj sufletesc redat intr-un mod sensibil și proaspăt.
Singurul lucru la care aș renunța este ”dacă ar fi un labrador, aș alerga cu ea până
nu ne-ar mai vedea nimeni.”
E cumva redundant. Nu atât de mult însă încât să strice întregul, deși cred că ar fi mai bine fără.

Oricum o scriere reușită. O trec la ”preferințe”

Raluca, îți mulțumesc pentru

Raluca, îți mulțumesc pentru trecere. mă bucur că ți-a plăcut. interesant e că textul a pornit în capul meu de la versul acesta cu labradorul. deocamdată, am să las așa. la titlu, cred că ai dreptate, am să modific. mult spor.

Daniela, poemul tău sugerează doar

Daniela, poemul tău sugerează doar celor care știu să citească un text într-o anumită cheie, îi lipsește în opinia mea comunicarea pe primul nivel care este responsabilă de acea 'deschidere a inimii cititorului'.
Oricare ar fi acela...
Uite, personal eu am înțeles ce ai scris aici și am simțit prin prisma intelectului ce ai vrut să spui... dar nu am simțit ce ai vrut să spui, nu de la început...
Cred că ai intelectualizat prea mult un text care ar fi vrut să se adreseze mai direct emoției cititorului.
Dar este desigur doar o părere, a mea, pe care ți-o transmit aici cu tot dragul.
Marga

Marga, stiu cred ce vrei sa spui,

Marga, stiu cred ce vrei sa spui, problema este ca trebuie sa scriu textele astfel incat macar pe moment sa imi placa mie. Desigur ca sper ca cititorul sa fie pe aceeasi lungime de unda. Eu mizez in general pe senzatia lasata de un text, pe imaginea de ansamblu. Incetul cu incetul imi descopar limitele si-mi dau seama ca nu pot scrie astfel incat sa placa la toata lumea. Apreciez parerea ta si pe undeva iti dau dreptate. eu incerc sa redau o emotie, o stare si sa-l invit pe cititor in lumea mea, sperand sa gaseasca din cand, lucruri care ii plac.
multumesc pentru oprire si numai bine.