E seară şi toamna se duce,
Pe stradă, mocirlă şi-un om,
În bolta cu sparte uluce,
Se stinge lumina, bonom,
Şi toate de-afară mă plouă,
Portretul cu tine, o ploaie,
Sunt vechi şi aproape e nouă
Sau mâine sau altă bătaie;
Uşor ca un sobru bordel
Şi greu ca un ultim ospiciu,
Te râd şi mă plâng, şi-i la fel,
Şi-i ceaţă şi scris, şi e viciu;
Romanţe uscate copacii
Coboară de-acum pe canal,
Şi câini şi poeţii, săracii,
La fel mor de-acuma, final;
Dau lampa la ultimul ton,
Aştept înc-un ceas la răscruce,
Pe stradă, mocirlă şi-un om,
E seară şi toamna se duce.