public domain
în 1907 viața era o superbă roată de locomotivă
frumoasă lucios metalică rece fierbinte
un amestec de muchii rectilinii ca oasele de bărbat
curbe perfecte precum coapsele unei femei la 30 de ani
în vremea aceea a trăi era o chestie clară
locomotivele aveau o singura direcție înainte
o săgeată cu vopsea roșie mereu proaspătă
astăzi au inventat mașinile diesel hidraulice electrice
și niciodată nu mai știi dacă vii sau dacă pleci
dacă te naști sau dacă de fapt mori
dacă ești bărbat sau dacă nu cumva noaptea te-a metamorfozat
în femeie sau poate și mai rău în bărbat
astăzi te trezești în coșmar și adormi în insomnie
citești mîncînd și îmbătrînești învățînd
te uiți în urmă și nici nu știi dacă nu e înainte
nici o săgeată roșie proaspătă nu îți mai arată triumfal
viitorul
Virgil -
o superbă roată de locomotivă
Poezie:
Comentarii
Ioana Dana Nicolae -
Curaj, intrați! Am crezut că mă așteaptă un text cu furci și topoare, și când colo... M-ai făcut să râd în seara asta când nu știu dacă se termină ziua sau începe... Un text bun, de citit pe nerăsuflate! Excelent: "dacă ești bărbat sau dacă nu cumva noaptea te-a metamorfozat în femeie sau poate și mai rău în bărbat"
Virgil -
merci Ioana, ramin la convingerea ca ar mai putea fi imbunatatit dar poate in timp
lucian -
fascinanta imi pare ideea de a reprezenta anul 1907, un an de inceput de secol, printr-o roata de locomotiva. este ca o prevestire a tehnologiei ce o va dezvolta acest secol tulburat si fantastic de constructiv. ingenios.
Virgil -
ai observat bine, Lucian...