astea par idei bune: de a-ti republica unele texte (indeajuns de dragi sa merite), de a le conferi dreptul de a fi scrise si intr-o limba de circulatie internationala si de ce nu? de a oferi posibilitatea tie si altora (cu un tiraj de volum de max. 1000 exemplare, de exemplu) sa-si prezinte on-line volumul intr-o sectiune speciala pe care am putea-o dezvolta de exemplu. Nu ar fi nimic impotriva politicii editoriale, in curand carti vor avea numai bibliofilii... textul are ceva dintr-un tablou neterminat, pare ebosa unui gand nostalgic, efemer precum aceasta yerba maté in care iti inchizi gandurile incet cu tristete intr-un pampas bicefal (oare aici este sugerata fertilitatea inutila a individului? - ma tot gandesc la sens) ... una din cele mai tandre poezii de dragoste... sentimiento de culpabilidad... la confesión pública le hace bien al alma...