Arginții

imaginea utilizatorului stefan doru dancus
(Primul argint)

iată cât de hidos arăt
în loc de brațe am 2 bârne tăiate din secure
spânzurat așa deasupra lumii oamenilor
cui pot trezi milă?
Christos number is this - zic specialiștii
cum de-am ajuns aici mă tot întreb
cum de se holbează strada la mine, crucificatul
pe cele 9 brațe ale construcției lor periodice
parcă am coborât din filmele horror
fericirea de pe chipul meu e hrana lor de-o oră
moartea mea pentru Cer îi îndestulează doar o oră
o oră, atât le e bine, atât sunt legați de Cer
apoi voi dispărea în mine-mi
vor uita
altul va veni mâine
altă crucificare fericită vor aplauda
și nu se știe, iubitule ori iubito
dacă nu vei fi tu cel sau cea
la care se vor zgâi în miez de noapte
pentru că ziua
numai cruci văd
și această vedere numai orbire se cheamă

Comentarii

Nu sunt adeptul generalizarilor dar de data asta nu pot decat sa zic: frumoasa generalizare a neputintei noastre! Desigur, efectele scenice nu lipsesc, dar asta da farmec textului... aplauze... author, author! Simbolul orei iarasi este bine plasat la mijlocul poemului... de acolo incep maidanele, istoria. Un poem bun pe Hermeneia. Bobadil

poemul marturiseste intelepciune si experienta de viata. o plimbare prin cimitir, citind epitafuri pe cruci. profund si subtil.