privire de ansamblu asupra căderii
Când cade cerul și se albește neantul murdar de zgură
mai lasă, dragă, mătura aia și du-te și învață
se cade să ne rugăm pentru iertarea păcatelor și să ne spovedim, doar e joia mare!
Dar nu pot, că e murdar și avem musafiri diseară!
Ne închinăm, pioși,
Ei, pe naiba! Da' tu n-ai bac anu' ăsta?
Și lăsăm orice ceartă ca fiind înafara ordinii celeste.
Și dacă am, ce? Nu tre' să fac și io curat?
Privim spre cer cu o bunăvoință străină de orice ceartă,
Tu așa vorbești cu mine?!
și ne rugăm pentru toți cei ce ne-au greșit.
Vino încoa, să vezi ce-ți fac!!!
Toți suntem facuți din apă și pământ.
Din pământ ne naștem, în pământ murim.
Poezie:
Comentarii
titlu
bobadil -
Mi se pare interesant cum scrii tu Ioana, spun asta pe baza celor cateva (nu prea multe) lecturi pe care mi le-ai oferit aici, pe H. Cred ca deocamdata poemele tale sunt preponderent "ideatice" iar poezia mai are nevoie de ceva aer pentru a se naste din aceste cuvinte. Daca mai scrii si daca progresezi in vers, eu ma voi bucura si iti voi oferi o imbratisare facuta din lectura. Deocamdata iti las acest semn, iti doresc Sarbatori Fericite si la buna re-citire. Andu