O a patra dimensiune, antinomie a incomensurabilui. Apa visului face totul posibil, elementele se disperseaza fiind reconstituite într-o nouă, invincibilă realitate. Pentru profunzimea insondabilă a imaginii poetice.

Bun poem, in stilul cu care, cel putin pe mine, m-a obisnuit Virgil de cativa ani buni incoace. Economie de mijloace, concentrare pe emotia poetica, pe transmiterea acesteia. Bine folostie si substantivele "purtatoare" ale mesajului, cele care aseaza cititorul in postura de "receptare", desi destul de uzitate iata, prin context nimic nu este perimat in vers. Ma refer indeosebi la "vant" care aici se "debanalizeaza" gasindu-si "a patra dimensiune" si de "boala" despre care "nu a auzit nimeni". Am o singura retinere la "adormi ambiguu raspandita prin mine" mi se pare un vers prea incarcat in contextul acestei scriituri. Nu mai dau si eu penita ca dup-aia si-o ia Profetul in cap :-) Andu