cred că versul "se citea pe chipul meu emoția" banalizează. emoția emană oricum din poezie. apoi, e mult două săptămâni pt câinele mort. știu că nu e realitate aici. însă când imaginăm, vizualizarea unui câine mort - desigur că asta poate însemna și suflet mort - este grotescă. îmbianrea de emoție erotică și imagine grotescă este cumva izbitoare. mai ales că în final te întorci la sărut. care, în această poezie, devine mortifer. și primele 2 versuri, mesajul lui erhan, nu transmit tensiunea. ceva nu se leagă în această poezie. sau poate asta ai și urmărit dez-legările, ruperea de legături între planuri, iamgini, mesaje, realități, momente temorale. dacă asta a fost intenția e ok. fiindcă și acest timp spart - 10 min, 2 săpt, "încă o vreme" induce aceeași fragmentare. cel mai bun pasaj este: "mă gândeam la iarba roasă de sub el locul acela cu memorie încă o vreme apoi va fi acoperit cu un fel de zăpadă și o să mă cheme erhan să mâncăm zăpadă"