s-a trezit în mine chipul
şi m-a durut
la început a fost durerea
singurătatea mă zidea între pereţii albi

ca un viteaz ameţit de vin
mi-am amintit
se deşteptase Dumnezeu
în timp ce pielea tatuată cu zile vechi
se sfâşia ca şi cum m-aş înjunghia pe dinăuntru
fără să mă pot opri

când am deschis ochii
nori noi peste turle ca o zăpadă
am păşit peste iarba ce urma să încolţească
în pământul nou
tăietura se oprise în căldicelul trup
deasupra călcâiului
pielea veche atârna
de tălpi
ca blana unui miel proaspăt eviscerat

o asemănare vagă
îmi ducea paşii mai departe