La semafor
culoarea verde
este o pădure
în care ți-ai trimis brațele
să înmugureasă
să spele cuvintele
din sângele meu
ca o jucărie lăsată de Dumnezeu
să fie îngropată
tăcerea îmi lipește hainele de trup
înverzesc
uneori
urlu până când crapă scoarța copacilor
iubitule
nu mai dirija circulația
în întunericul
lipit de gaura cheii