liniștea din vamă

imaginea utilizatorului bobadil

plecat din locul acela mic
punctul de sub semnul
astral de întrebare

mă regăsesc buric

un derviș cu picioare filiforme
despuiat indecent de vântul
din vama veche

cuibărit
în culcușul pufos
al melcului

din ureche

Comentarii

Andule, într-adevăr ai reușit aici să te aduni cu simplitate, să sintetizezi pe un spațiu extrem de restrâns mai mult decât o stare, aș spune chiar acea aplecare a sinelui către sine, și-apoi hopa hai să vedem cum se vede toată chestia asta și din-afară. Îmi tot spun eu că poezia începe să se scrie abia după ce am trecut de contemplare. Ca să fiu puțin cârcotașă, singura chestie care nu-mi place sunt picioarele filiforme, a căror economie o înțeleg, dar reușește să sune atât de caraghios, încât pare că mută întreg centrul de greutate al poeziei acolo, ceea ce e păcat. Mai ales pentru ceea ce urmează. Acum știu eu că n-ai să schimbi, dar trebuia să-ți spun.

... ai șanse de artist, Andule:) dar să nu-ți faci trupă...:). nu o creditez pe Bianca, mie îmi pare că tocmai "filiformele" dau savoarea melcului din ureche:). frumos. esență. mare. vară. contemplare.metafizică.ironie. cu gânduri totdeauna bune, paul p.s. ce gusturi am și eu, măi măi:)!

...sau exagerez eu și e iarnă și tu vrei să emigrezi?:)

Acum, trebuie sa marturisesc ca este un text destul de vechi (cam trei ani) pe care l-am postat pentru ca intr-o discutie cu Profetul in subsolul unui alt text sheriful ma facea "criptic" :-) iar eu i-am amintit de acest text (pe care eu il etichetam drept "si mai criptic") pe care am "incasat" prima mea stea agonica de la Virgil Titarenco, pe care, evident, mi-am pus-o in frunte :-) Atunci el m-a rugat sa postez textul si pe Hermeneia si trebuie sa recunosc ca il stiam pe dinafara (nu ma pot lauda ca stiu multe dintre textele mele pe de rost, dar acesta este unul dintre ele) si l-am postat. Se pare ca imaginea continuta in cele cateva cuvinte a reusit sa ilustreze starea pe care am simtit-o intr-o zi frumoasa de toamna (nu era deci nici vara, nici iarna :-) la vama veche. Intors de la Istanbul unde asistasem la acele spectaculoase "same" intr-un spectacol folcoric, mi-am amintit de dervisi... Iar picioarele mele sunt chiar filiforme pe langa cele ale acestor dansatori :-) Va multumesc pentru citire si semn, Andu P.S. Special Bianca: de doua ori multumesc, a doua oara pentru ca, probabil, te-am facut sa si zambesti, asa-i?

...mulțam de precizare, Andule, chiar nu știam în ce anotimp, fie el și existențial:), să plasez textul. miroase a gutuie, mă car:)! io:)