Pe mine anotimpul ăsta tiran
nu m-a poftit niciodată întreagă.
Anual îmi pândește fragmentat
doar ce îmi este de folos și de drag.
E același schimb între mine și el
ca între un om și un alt om:
cel deja trist nu îmi va fura niciodată tristețea
doar pentru că e a mea și nu a lui.

Toamna știe că legea bucuriei
îi închide întotdeauna pe cei păgubiți,
îmi buzunărește sufletul și câștigă
proces după proces.

Eu nu știu decât ce mi s-a spus:
că m-am născut vara, dar asta nu-i o jertfă,
că semnul de pe mâna mea dreaptă
le amintește tuturor de Cain
și pentru el nimeni n-o să mă ucidă
între august 31 și decembrie întâi.