Poem fecund

imaginea utilizatorului lucian

Și ce contează timpul! Timpul nu există!
Este numai un vis făcut să ne cuprindă!
Îl măsoară clepsidre în boluri largi de sticlă
Curgând fir de nisip în vasta lor risipă.
Și în cadrane mici sau mari pe catedrale
Ucide în pendule secunde siderale.
Ceasornicarii fac ca timpul să existe
Spoind pereții noștri cu ceasuri moderniste.

Și ce contează noaptea! Noapte e pretutindeni!
Groparii-o dezvelesc. Adâncul ei se-ntinde.
O umbră ce cuprinde ca ceața și sugrumă
Cerul cu stele vii ce se preface-n humă,
Marea a cărui val se sparge pe nisip
Urmă vie arzând, rid, tăieturi pe chip.
Pentru acest vis etern îngerii sunt de vină
Că noaptea nu contează când nu mai e lumină!

Și ce contează clipa! Clipa este în pleoape!
Când ochii îi închizi s-a stins izvor de ape.
Cerul a dispărut, câmpul s-a vestejit,
Stelele au căzut, pădurile-au murit,
Munții s-au risipit, bisericile-au ars,
Îngeri nu se mai roagă, iubiri nu încolțesc,
Ferestre vestejesc, ploi nu mai contenesc.
În pragul mântuirii nimeni nu mai așteaptă
Căci clipa nu contează când poți păși pe apă.

Comentarii

Un text destul de slab. Din cate vad ati urmarit si ceva prozodie, e drept ca nu v-ati facut un scop determinant din asta. Ideea este ca ritmic, acet text pica in mai multe puncte facand citirea dificila. Ideea este destul de uzitata, cu iz eminescian si un final aproape teologic. Gradat, se pleaca de la negarea fireasca a unei notiuni ambigue si se ajunge la o negare aproape apocaliptica a existentei firesti. Cred ca este nevoie de mai mult lucru pe text. Parerea mea ! Ialin

drept ai tintit hialin, caci de fiece data cand ne gandim la ideea de timp, firesc parca, o si asociem cu Eminescu, ceea ce, te asigur nu a fost in nici un fel intentia mea. daca tu crezi ca poemul are final teologic, ei bine, nu te inseli. ultimul vers ne face sa il vedem pe Iisus pasind pe apa, negand astfel firescul la modul "aproape apocaliptic" precum ai spus. imi pare rau sa iti spun, dar consider comentariul tau superficial. iti multumesc pentru sfatul din final. aici stiu ca ai dreptate si voi incerca sa ti-l urmez.

"Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată. Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze, Mii de fire viorie ce cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființei universul cel himeric..." (Scrisoarea I) "Și ce contează timpul! Timpul nu există! Este numai un vis făcut să ne cuprindă!" "Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,(...) Căci e vis al neființei universul cel himeric..." ------------------------ "Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,(...)" "Ceasornicarii fac ca timpul să existe" -------------------------- " Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate!(...) Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;(...) " "Și ce contează noaptea! Noapte e pretutindeni! Groparii-o dezvelesc. Adâncul ei se-ntinde. O umbră ce cuprinde ca ceața și sugrumă Cerul cu stele vii ce se preface-n humă, Marea a cărui val se sparge pe nisip" ----------------------- - finalul apocaliptic - "Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț' Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați; Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit, Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit; Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace..." etc Intr-adevar domnule Nincu poezia dumneavoastra nu are iz eminescian, imi cer scuze pentru comentariul superficial. Ialin

hialin, observ ca urmaresti sa imi demonstrezi cu orice pret ca sunt eminescian. este atat de grav? te asigur, insa, cu toata sinceritatea, inca o data, ca nici pe departe nu am urmarit asa ceva.

Eu nu v-am acuzat de nimic nici in primul nici in al doilea comentariu. Ideea stereotipica a faptului ca tot ce scriem "s-a mai scris" se aplica si aici. Este aproape imposibil(parerea mea) sa scriem ceva fara sa semene cu ceva ce a mai scris cineva. Si, intamplator, textul dumneavoastra aduce a Eminescu. N-a zis nimeni ca asta ati cautat, dar asta este realitatea. Si eu pot sa-mi iau fiecare text si sa observ influente chiar daca va asigur ca nu asta am urmarit. Grav... ? Nici vorba ! Spor la scris si multa inspiratie ! Ialin

hialin, tonul tau categoric imi da impresia ca explicatiile mele te/au deranjat. te rog sa ma ierti! nu am urmarit si nici nu am intentionat asa ceva. ai foarte multa dreptate in ceea ce priveste faptul ca daca vrem, in tot ceea ce scriem, gasim "ceva ce a mai scris cineva". nici nu mai stiu ce sa iti spun...