suflete
omoară ispita şi n-o alăpta
un vierme nu e totuna cu mărul
când noaptea se întăreşte ca un posmag suferă-i miezul
lipeşte-ţi urechea de ţărm şi ascultă tropotul mării
culcă-te pe lungimea de undă văzduhul îţi va mătura
spuma lipită de buze

dacă mâini care nu au nimica de spus fixează
pendulul nimicului nu te aprinde
dacă o stea licăreşte fără motiv nu cleveti
atât de frumos e copacul tristeţii
dacă clipeala de ochi măsoară lumina ca s-o aşeze în oale
veghează
deghizat în umbrelă fii tu un efect domino
pentru ploile minţii

cei care construiesc un pod peste gânduri regi se numesc
nu filma niciodată alb-negrul din tine dumnezeu te-a lipit
pe vecie de viaţă că nu mai ai unde să fugi
ţine-te aproape de mine şi
dacă te va întreba cineva
ce vrei să fii
alfabet
să-i răspunzi