liliecii
încrețesc inima
în lipsă de necuvinte
întuneric
nu mă tem de umbră
însă stingerea ei
m-ar pune pe gânduri

sunt îngeri
în tot atâtea chipuri
liniștea
se îmbracă cu vise
oamenii păzitori
zâmbesc ochilor
dinspre fereastra
primului răsărit

crucea rămâne acolo
unde dumnezeu
își culcă lacrima