mi-am pus jgheaburi pe amândoi ochii
când se va naşte cea mai strălucită idee
s-o dirigui spre voi
dragii mei locuitori ai minţii

ea stătea ca leoaica la pândă
călca pe urmele mele îmi urmărea orice mişcare
copiii nepoţii stră-strănepoţii erau prada ei

limbile ceasului îmi treceau prin urechi
fără zgomot mişcare
fără pompă funebră

apoi am văzut-o căzând într-o rînă
ca un soldat grav rănit