de m-ai striga iubito
iarăși
ioane
cu palmele străpunse de piroane
aș ciopli noduroasa lacrimă
ce-o varsă prunul
și aș zdrobi tejgheaua iar
cu pumnul
aș înjura destinul și cătunul
în care mi se-nfundă drumul
mi-aș rupe cozorocul de la șapcă
și steaua roșie care arată nordul
femeia care-mi locuiește cordul
aș da-o mieilor ca să o pască
din ochiul ei boțit dumnezeiesc
aș distila rachiul cel ceresc
în patru zări aș răsfira din cânturi
și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi
decapitând sfârșituri și-nceputuri
rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi
și mi-aș trânti iar șapca pe-o sprânceană
plecând din carnea-mi largă pământeană
spre zeii care-mi trag la sorți destinul
până din el rămâne doar pelinul
albastrul și-orologiul de la casă
pornirea mea firească și frumoasă
de-a încolți cuvântul
ca pe-un lup
și nearticulându-l să îl rup
din curgerea ne-vie și livrescă
pentru-al da mieilor de paști să-l pască!
Comentarii
bobadil -
Ioane, bine ai venit pe aici, mereu o placere sa te citesc! Deocamdata atat, e o simpla urare, dar vine din sufletul unuia care ti-a urmarit evolutia. Te astept cu multe texte de calitate si eu voi reveni cu comentarii sper cat mai potrivite. Andu
Nelu Jorz -
Andu, mulțumesc pentru cuvintele de întâmpinare și pentru faptul că mă citești! Te aștept și cu comentarii, cu mare plăcere! Cu amiciție,
Sancho Panza -
un poem care începe baladesc ( foarte puternic începutul, parcă văd haiducii strânși undeva, la o crâșma ferită de poteri) și se termină...arghezian. plăcut la citire, te ia și te duce, deși pe la mijloc mi se pare că ideea face niște concesii (nu tocmai necesare) rimei ; sau, dimpotrivă, prozodia nu reușește să urmeze ideea - nu știu, dar e o rupere acolo: "în patru zări aș răsfira cu cânturi și gura i-aș zdrobi-o sub săruturi decapitând sfârșituri și-nceputuri rănit de mine m-aș înapoia pe scuturi". Domnule Jorz, presupun că este un poem la care țineți (dată fiind dedicația) dar primul din versurile citate poate ar merita reformulat, păstrând imaginea răsfirării, care-i excelentă . însă "cu canturi" nu-i prea...cantabil. :) mă bucur să vă întâlnesc aici .
Nelu Jorz -
Adriana, mulțumesc pentru lectură și observație. Am modificat "cu cânturi" - aveai dreptate. Poemul, în forma inițială, cuprindea câteva regionalisme(din Banat) așa că am făcut unele concesii limbii literare, nu prozodiei, de unde, poate, senzația de rupere. Am urmărit doar un ritm mai săltăreț, o spunere dintr-o suflare. Am păstrat dedicația inițială, deși "adrisantul" se mișcă, azi, în alt univers, sub alte zodii. Cu simpatie,
solomon -
ai inceput cu o doina "dintr-o suflare", fara prea multe interventii dupa primul draft. curge, oricum, la inspiratie. primul vers din strofa doi este complet rupt de restul poemului si chiar banal. daca vrei sa mergi neaparat pe o rima poti gasi o alta pentru "livresca" dar nici cuvantul asta nu mi se pare prea bine gasit in context, chiar daca inteleg ca ultima strofa este un fel de ars poetica. nici "de-a încolți cuvântul/ca pe-un lup" nu e chiar ok (cel ce "incolteste" e lupul, asa ca poate ar fi mai bine "de-a încolți cuvântul/ca un lup"). bine ai venit! ...
Nelu Jorz -
Ioana, observații pertinente. Am să fac unele modificări, la final. Mai este și lupul încolțit, uneori, și felul în care reacționează/ripostează este fascinant, prin agresivitatea extremă. Și-apoi, în poezie este totul posibil... Onorat, de trecere și semn! Cu amiciție,
solomon -
daca este asa, ar trebui sa se vada asta, cumva, din poem. in opinia generala (care ar trebui sa sustina comparatia, pana vine domnul sixtus sa ma contrazica:) e pe dos. dealtfel, etimologia lui "a incolti", pe langa "colti" se invarteste si sigur nu pe langa ai omului:) asta a propos de lup. dar nu pentru lup am revenit, dar pentru a te intreba daca nu cumva ai glumit cand ai afirmat ca in poezie este posibil orice. sper ca a fost o gluma. tot cu amicitie dar si prietenie. ...
Nelu Jorz -
Păi, nu culeg poeții stelele, să le ofere iubitei? Nu taie lumina, ca o lamă de cuțit? Nu scârțâie luna, ca talpa de crep a pantofilor? Și câte altele... Nu mi-ai spus, însă, dacă ai găsit și ceva poezie în doina ce-am doinito Sofiei. Cu simpatie, P.S. Nu-l mai pomeni pe dl. sixtus, că iarăși trebuie să las totul baltă și să caut tămâia... =))