pe strada mea
trec femeile singure

se opresc şi caută cu ochii ceva
bărbaţii nu se mai plimbă stau în bodegi
vântul se agită stingher
nu se ştie rostul timpului

numai eu
n-am nici o frunză s-o urmăresc
în cuvinte îşi caută gândurile rădăcini
nu s-au vindecat de secetă
mă dor picioarele de piatră

aleargă de-o viaţă prin lume
încălţate cu nimicul din trup