am început să pierd
diverse chestii
mai mult sau mai puţin
importante

la început
banii
se evaporau
aa apa unei Sâmbete
pusă la uscat
pe frânghia dintre
Vinerea Mare şi
Duminica Paştelui.

pe urmă
prietenii nu mai sunau
la fel de insistent
ca în vremurile tinereţii
probabil
tristeţile lor
deveniseră treptat
prioritare

apoi
am constatat
dispariţii familiale
fugeau mâncând pământul
spre cerul promis
albastru
cald
liniştit

când mi-am rătăcit
iubirile
am plâns în mine
dar foarte puţin
poate
mă mai aşteaptă
după colţul inimii mele
acela tocit

ar fi fost încă bine
dar nu se terminase
ulterior
mi-am pierdut
speranţa
şi astfel
strazile forfoteau
de singurătate

în cele din urmă
m-a părăsit
credinţa
luminile
se preling pe mine
fără să mă atingă
florile se ofilesc
prin simpla-mi prezenţă

a rămas
Nepierdută
şi cât de mult
am încercat
să o fac uitată
prin alte locuri
pline de praf
nelocuite

nici hoţii nu mai riscă
precum odinioară
o las nesupravegheată
poate-mi fură cineva
disperarea