se ia prin copy-paste

imaginea utilizatorului Ottilia Ardeleanu

mi-a adulmecat urmele
mi-a probat hainele i-au plăcut şi m-a lăsat aşa cum sunt
în văzul lumii
a folosit aceeaşi pudră rimelul şi trusa mea de manicură
până şi perciunii i-a făcut gheare peste urechi

mi-a rupt cuvintele direct din limbă şi-a uns buzele cu ele
zâmbetul meu e la ea o combinaţie fermecată
mi-a siluit poeţii filosofii au rămas în fundal să-şi prezinte oratoria
ea
s-a hrănit din mine ca dintr-un măr
apoi a dat de vierme

de-atunci
o roade ceva în stomac

Comentarii

dali

un text ok care îmi amintește de scrierile (și nu de picturile!) lui Salvador Dali...
Ambițios, incisiv, tentant, pe alocuri insidios, textul curge frumos către un final nu neapărat reușit, mai degrabă izbutit.
Mi-a plăcut sexualitatea ascunsă a textului, îi dă forță fără vulgaritate.
Pentru asta dau peniță.
Minusurile sunt multe mai ales dpdv al exprimării și textul merită rescris pentru a elimina bâlbele cu care obosește cititorul.
Încă nu e poezie în textul ăsta
Dar comparativ cu ce citesc lately, e totuși ceva care îmi amintește de poezie

Finalul!

Un poem bine structurat, prin adăugări succesive de elemente. Doar că, aşa cum observă şi Andu Moldovan, finalul e sub nivelul a ceea ce se construise până atunci. E o simplă poantă, destul de facilă, Or, acumulările acelea ar fi trebuit să ducă spre ceva, dacă nu revelatoriu, macar surprinzător şi relevant. Mă refer aici la ultimele doua versuri şi, poate, chiar la ultimele trei.

Andu,

îmi place francheţea comului tău şi dibăcia cu care izbuteşti să transpui textul cu plusurile şi minusurile lui. mulţumesc.

Domnule

Todor Cristea, mă onorează trecerea dumneavoastră prin această pagină. La momentul respectiv aşa am văzut finalul acestui text. Intervenţia dumneavoastră mă pune pe gânduri. Nu ştiu cum aş putea modifica, cel puţin nu acum, cert este că voi încerca să-i aduc îmbunătăţiri. Vă mulţumesc.