așadar cum voi arăta peste zece ani mă întreb
nu mai pune atâtea întrebări mă gândesc parc-ai fi de la sri
n-ai învățat până acum că-i deranjează?
îmi răspunde aceeași privire
noapte bună îmi spune deci mâine lapte abia îl aud
mă sărută și pleacă
nici nu pot să nu mă gândesc ba aș putea
nici nu-ntorc capul spre oglindă și nici n-aș vrea
mă vor acoperi versuri pe care le visam cascade
vor curge ca sângele de undeva din adânc
râzi mă gândesc te uiți la televizor numai asta e interesant
eu scriu
du-mă gândule departe îmi spun fugi de-acolo
noapte bună vocea lui de dincolo
noapte bună îmi sună departe
departe
nici nu mă ridic de aici până când
știu
noapte bună aș vrea să-ți spun printre rânduri
de fiecare dată tu nu știi și iar n-ai învățat
voi scrie cuvintele tale la sfârșit
și nici nu vei ști
ba vei ști
Comentarii
francisc -
punctul de pornire al textului imi pare o ancheta sociologica aplicata elevilor. dar, apoi, si eu ma gandesc: "sunt cel mai frumos din orasul acesta" si m-apuc de scris de o mie de ori: noapte buna, noapte buna...
bobadil -
Cred ca poemul contine un echivoc prea frust exprimat, copilareste. In rest e ecologic, curat, insa cum spunea cineva "mai e mult pana departe"... si asta e de bine. Aceasta stangacie mi-a placut, Andu