Plătiserăți cu toții pentru unii
În care ați crezut, dar v-au vândut.
Voi n-ați fost sclavi la curtea lumii,
(Măreți învinși, în patru zări v-ați rupt)
Doar i-ați spălat și le-ați cules căpșunii...
Popor perdant, în fală ne-ntrecut.
Te laudă romanii, leșii, hunii,
Tătarii, turcii, cei ce te-au avut.
Popor supus, valet la curtea lumii,
Pământul meu, de mii de ani înfrânt,
Născut în zodia deșertăciunii,
Mi-ești drag și-mi vei rămâne veșnic sfânt!
Creduli din neam, sfioși, pradă minciunii,
Pe-un drum cu săracia, azimut,
Și cu nevoi, drept florile cununii,
Cu râul, ramul prieteni, n-ați știut
Că-n umbra lor veți face umbră lumii…
Popor mereu acolo, dar pierdut.
Încornorați și fiii și străbunii,
În urma celor tari v-ați petrecut,
Ați înghițit cu lacrimi colțul pâinii,
Vitejii mei cu plecăciunea scut,
Popor supus, valet la curtea lumii,
Mi-ești drag și plâng că n-ai putut mai mult.
Brâncușii te lăsară goliciunii,
Cioranii-ți dară ultimul sărut,
Pământ neroditor înțelepciunii,
Ce iude și servili ai mai crescut!
Popor supus, valet la curtea lumii,
Doar cine nu te-a vrut, nu te-a avut.
De mă vei arde precum arzi păgânii,
Din flăcări, tot am să răzbesc un cânt.
Popor supus, valet la curtea lumii,
Pământul meu de mii de ani înfrânt,
Trezește-te și-alungă-ți toți stăpânii…
Mi-ești drag și-mi vei rămâne veșnic sfânt!
Comentarii
bobadil -
Imi place, demult n-am mai citit un poem hai sa zic patriotic pe un site de poezie. Chiar ma gandeam deunazi ca genul nu ar trebui dezavuat doar pentru ca a existat un ceau-bau. Nu sunt de acord (sper ca niculescu ma mai citeste de acolo, din turnul lui de fildes si e multumit de noua mea grafie :-) cu folosirea zic eu nepotrivita in context a termenului "incornorati" (ma gandesc ca poate ti-a scapat, ce au coarnele cu romanismul?) si cu pluralizarea "la misto" probabil a numelor proprii Brancusi si Cioran. Simt si eu ca apartin unui pamant chiar daca acesta e plin de viermi, chiar daca la final cineva imi va spune ca am devenit si eu unul. Felicitari, Andu
Dihania -
un popor inimos, în final. inimos si atît
montecristo -
M.M.C.L., Andu, e o versificare ușoară, ca dealtfel toate textele mele. "Incornorați", vreodată , privat îți voi spune. Cât de nepotrivită e pluralizarea...din contra....respect față de valorile ce ne părăsesc; "la mișto" ar fi un sacrilegiu! Mersi pentru remarci, ca întotdeauna pertinente.
montecristo -
Matei, mulțumesc de citire. Discutabil cât de inimos!;)
bobadil -
Cristi, te rog nu ma innobila acum cu titlul de MMCL (ca nu apuc sa traiesc pana atunci) si ma vei obliga sa te ung si eu MMDC (in traducere libera MM(KK)) lucru care nu stiu daca iti va conveni. Revenind, nu-mi place ironia din raspunsul tau care arata nu doar exact contrariul (o frustrare adica) "o versificare usoara ca dealtfel toate textele mele" ci mai mult (daca se poate si se poate) si anume ca nu iti este caracteristic acest procedeu. Din cate mi-am dat eu seama pe tine te prinde mult mai bune haina sinceritatii si nu cred ca ar trebui s-o lepezi asa de curand, cel putin nu in fata mea. Daca ai fi femeie frumoasa as mai zice :-) Iar pluralizarea unui nume propriu sa arate respect... asta da inventie! Te-ai gandit s-o brevetezi? Hai sa fim totusi si un pic seriosi Cristi, ok? Andu
montecristo -
Scuze, Andu, n-am vrut să te supăr. Vrei să fiu sincer? N-am găsit mai mult altruism și obiectivitate în comentarii, nicăieri pe site-uri, așa cum o faci tu. Din punctul meu de vedere, m-ar avantaja chiar o colaborare. Voi incerca să caut soluții, acolo unde mi-ai sugerat. Mulțumesc.