Toate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
Interesant acest demers al tau de a te folosi de pretextele oferite de catre textul sacru pentru a re-crea lumea... poate ca uneori esti atat de impregnat de acest limbaj incat ii este greu lectorului sa te perceapa, sau nu mai avem noi organ pentru asta sau etc Cred ca la final te pripesti... numele domnului tau? Domnul cel fara nume care este ceea ce este? Sau cele trei aparente strofe sunt cele trei sfere a câte 24 de forme care dau cele 72 de nume ale lui Dumnezeu? Periplu intre es si maim.
am citit textul si mi se pare o porcarie atit grafic cit si ca text. de fapt prezinta elemente oarecum aproape de ideea de profanare (aspectul apare si in alte texte ale tale) - la care se refera punctul 14.4 din regulament - in care se face un melanj intre expresii evident biblice si altele cu evidenta conotatie sexuala. bineinteles se poate scrie oricum dar sugestia unui astfel de text este neindoielnic ofensatoare la adresa sentimentelor de reverenta religioasa ale unora. cu siguranta se va putea spune ca si Cintarea Cintarilor face acelasi lucru dar cine ar spune asta inseamna ca n-a citit bine cartea. anyway, trecind peste abureala melanjului religioso-erotic al textului care daca nu ofenseaza atunci poate face savoarea unor vinatori dupa astfel de delicatesuri, aspectul grafic este daca nu deranjant atunci o mare gafa. dar banuiesc ca e fiecare cu culorile si gusturile lui
si probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
cred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
impartasirea mea nu a urmarit culpabilizarea nimanui, dimpotriva, impartirea bucuriei cu celalalt; un mod de a dobandi si a spori, daruind. desi textul e dedicat, nu exclude faptul ca el sa fie un poem: aceste notiuni nu sunt contradictorii. consider ca implicarea totala e cheia intelegerii si tolerantei poetice. va multumesc prt. sinceritate violenta cromatica e legitimata prin legatura tata-copil nascut-nenascut prin care se recunoaste si se accepta in scopul re-facerii violenta prezentei si a limbajului acestei lumi care se cauta pe sine. multumesc
Comentarii
alma -
Toate textele vizuale din experimentul "Crucile" se pot privi, odată cu acesta de aici, ca o continuare firească, și mă întreb care e următoarea variantă care poate continua în mod logic șirul. După lectură, rămân cu senzația că orice aș încerca să schimb în text ar modifica esențial poemul.
vladimir -
Interesant acest demers al tau de a te folosi de pretextele oferite de catre textul sacru pentru a re-crea lumea... poate ca uneori esti atat de impregnat de acest limbaj incat ii este greu lectorului sa te perceapa, sau nu mai avem noi organ pentru asta sau etc Cred ca la final te pripesti... numele domnului tau? Domnul cel fara nume care este ceea ce este? Sau cele trei aparente strofe sunt cele trei sfere a câte 24 de forme care dau cele 72 de nume ale lui Dumnezeu? Periplu intre es si maim.
Virgil -
am citit textul si mi se pare o porcarie atit grafic cit si ca text. de fapt prezinta elemente oarecum aproape de ideea de profanare (aspectul apare si in alte texte ale tale) - la care se refera punctul 14.4 din regulament - in care se face un melanj intre expresii evident biblice si altele cu evidenta conotatie sexuala. bineinteles se poate scrie oricum dar sugestia unui astfel de text este neindoielnic ofensatoare la adresa sentimentelor de reverenta religioasa ale unora. cu siguranta se va putea spune ca si Cintarea Cintarilor face acelasi lucru dar cine ar spune asta inseamna ca n-a citit bine cartea. anyway, trecind peste abureala melanjului religioso-erotic al textului care daca nu ofenseaza atunci poate face savoarea unor vinatori dupa astfel de delicatesuri, aspectul grafic este daca nu deranjant atunci o mare gafa. dar banuiesc ca e fiecare cu culorile si gusturile lui
francisc -
este primul meu poem scris primului meu copil pe care il astept in curand. multumesc. mult
Virgil -
si probabil ca eu acum ar trebui sa ma simt in offside si sa joc la levată. iata genul de comentarii care se vor neinspirat culpabilizatoare. daca era dedicat textul puteai sa o spui de la inceput si probabil ca "intelegeam" ca nu e literatura de criticat ci altceva. oricum, e si asta un fel de a raspunde la critica. in ce priveste sarcasmul ma tem ca atunci cind se repeta incepe sa demonstreze penurie de imaginatie
hecatonhir -
cred că acest roșu "amniotic" e justificat violent. cheia oferită de tine schimbă perspectiva. îmi place poemul tău dincolo de re-facerea perspectivelor la care ar putea îndemna. pune relația dintre tată și fiul nenăscut într-o altă lumină. poate a sângelui spiritului.
francisc -
impartasirea mea nu a urmarit culpabilizarea nimanui, dimpotriva, impartirea bucuriei cu celalalt; un mod de a dobandi si a spori, daruind. desi textul e dedicat, nu exclude faptul ca el sa fie un poem: aceste notiuni nu sunt contradictorii. consider ca implicarea totala e cheia intelegerii si tolerantei poetice. va multumesc prt. sinceritate violenta cromatica e legitimata prin legatura tata-copil nascut-nenascut prin care se recunoaste si se accepta in scopul re-facerii violenta prezentei si a limbajului acestei lumi care se cauta pe sine. multumesc