-Știți, aș dori un turn de fildeș
Să-mi ascund toate ifosele și țâfnele,
Căci nu suport disprețul nefondat.
-Se face!
-Si dacă se poate la intrare o copertină
Să nu-și plouă viața toate alea
La ușa mea. Să fie apărată.
-Dom’le uită-te la mine,
Ce fack eu e artă curată
Că eu nu-s ca toți nepricepuții.
O să vezi, o să-ți placă.
Și au început:
Cărămidă lângă cărămidă, rând peste rând
Ură și obidă-n mortar și în gând.
Loc de ferestre nu au lăsat
Să-mi stea toate țâfnele la țeselat.
Doar locul de ușă, e până la grindă
Ifosele mele să le cuprindă.
Și copertina, da. E superbă,
Forjare la rece și scoică și jerbă
Mi-acoperă ușa și mi-o îmbracă
Doar Styx-ul pe sub își face de joacă.