ți se pare că te miș
mișto nu mai ai suflet
sufletul e mereu în afară ia
aminte ți-am zis
în contemplație
stai puțin nemișcat
așa
ca zăpada asta gri ca un nuntaș să-i pun funda
stai așa
îți amintești de ultima secundă caldă-
ți-a ciupit un pic inima
aștepți ( un izvor zuruind pe sub pietre
înghesuite mult deasupra)
nu fi trist nu ești unic
orașul ăsta e plin de oameni reci
pământul întreg e plin de oameni
reci
într-un punct magnetic
cum e aleea dintre blocuri
mă strecor mereu vinovată
ca apa caldă uitată deschisă la
etajul de deasupra
când merg prin oraș
mă țin de o dâră pe cer
cum poți să ieși
dintr-o statuie
doar sufletul știe
se rotește
pun pariu că
acum se rotește auzi
zuruitoarele sfere de timp pe
circumvoluțiunile cenușii
pe meningele chircit
își caută vechiul sălaș
descântec de fire
Poezie:
Comentarii
yester -
ar fi posibil să fiu în eroare, dar... îmi place modul tău de a construi acest poem. modern printr-o anumită ambiguitate, și valoros prin anumite sintagme. nu voi cita. ba, hai că o fac: nu fi trist nu ești unic orașul ăsta e plin de oameni reci pământul întreg e plin de oameni reci aici cred că atingi simplitatea de care uneori e nevoie în poezie. în rest știi tu ce nu prea mere:) începând cu : zidit în timp dar uite ce frumos sună: într-un punct magnetic cum e aleea dintre blocuri mă strecor mereu vinovată
Ioana Dana Nicolae -
Paul, mulțumesc pentru osîrdie, da, știu ce nu mere, adică acum chiar m-am convins. Textele mele sunt imperfecte, dar promit că
stefan doru dancus -
Text fascinant prin tinta urmarita - oricine crede despre sine ca e unic. Scriere impecabila, desigur, cu retincenta sesizata si de "yester". Asta nu-i un bai mare, se poate repara. Mi-ar placea sa-l aud recitat pe "Toamna" lui Vivaldi. In consecinta, neputand realiza asta asa cum as vrea, fac apel la tehnica. Iese superb, incercati. Pentru placuta experienta, o penita. Dancus
Virgil -
acest comentariu nu are nici o legatura cu textul sau cu valoarea lui cer scuze Ioanei dar vreau sa ii spun ceva lui stefan doru dancus: Stefan, obeserv de la o vreme ca pur si simplu arunci in dreapta si in stinga cu penite de aur. Acest procedeu lipsit (din punctul meu de vedere) de discernamint critic va avea doua consecinte. prima e ca vor rugini, adica nimeni nu va mai da doi bani pe penitele tale. A doua e ca se vor termina, adica vei perde dreptul sa le acorzi. Si asta foarte curind daca nu adopti o atitudine care sa fie in beneficiul si pentru calitatea site-ului Hermeneia.com