comandamente de iarnă sucite
și-au amintit zăpezi de-altădat'
plutea pe străzi un miros de morminte
în burgul locuit de femei în păcat

un înger șchiop pălăvrăgea cu barbarii
într-o limbă aspră, de neînțeles
copii cu gâturile goale și carii
împingeau cercuri de bazalt către șes

pe șosea, rătăcind pe o iapă
Don Quijote lupta cu un zmeu
de departe o ploaie de vară
răpăia peste flori de jeleu

un centaur pețind o echidnă
un ilustru ilir galopând
mașinile zburând fără benzină
iată, mă văd alergând