Pe umărul tău mi-am pus capul.
Ușor, adormit-am pe el.
Întinși, ne visam împreună,
Sub sălcii ce-atârnă din cer.

Pe umărul meu ți-ai pus capul.
Ușor, adormit-ai pe el,
Visând că umblăm mână-n mână,
Pe-alei cufundate-n mister.

Iubirile noastre, iubite,
Alături de noi se plimbau.
În brațele lor împlinite,
Dorințele noastre strângeau.

În spate pășau gânduri negre,
Umbrind ale noastre iubiri.
Mult dor, dar și multă durere,
Iveau din trăite-amintiri.

În vale, ne-ajuns-au din urmă.
Privirile lor se-ntâlnesc.
Fericiri, în unii ochi urcă,
Deznădejdi în alții trezesc.

Fixatu-s-au preț de o clipă.
Străini pe străini se vedeau.
Dureri, rămas-au în urmă,
Fericiri, înainte pășau.

Și iar în grădină ajuns-am,
Sub sălcii ce-atârnă mereu.
Pe umărul meu țineai capul,
Venită din somnul cel greu.

Pe umărul tău m-am trezit,
Din visul ce-mi naște mirare
Și-n ochii tăi vii am privit,
Să văd: fericire ori jale.