Madim -
hai să numărăm
unu doi
unu doi
stinge lumina
scrie mai departe
despre ochiul meu, fruntea mea
scrie
ține sforile strâns între degete
lasă-mă liberă
Doamne!
cine m-a învățat să număr
nu mi-a arătat până la capăt
nu răspunde nimeni. doi
unu
doi
de la capăt
adun grinzile de la casă
privesc arhitectura zidurilor
până în centrul pământului
plouă
scriu în zigzaguri
nu mai pot număra
nu mai pot visa
nu mai pot iubi
numără tu. scrie
de mâine
numără invers
visează iubește
toate într-o singură filă
lasă colțul îndoit
în locul meu
apoi șterge
Poezie:
Comentarii aleatorii