pastel caligrafic pe sticlă

imaginea utilizatorului ioana catalina rosculet

te-am desenat pe geamul aburit al autobuzului
te-am sărutat în văzul călătorilor
apoi am căutat alt geam
am desenat și iar te-am sărutat

te foiești cam mult domnișoară zice o doamnă
fără să știe că mă agățasem de acel autobuz
cu degetele
cu părul
mi-am desenat iubitul pe parbriz iar și iar
până când şoferul a luat drumul Chinei
doar ca să scape de mine

lumea a aplaudat
ca în filmele americane
să vina el
să vina el
să-l vedem
trebuie să fie frumos
atunci
autobuzele s-au oprit în staţii
dar iubitul cu ochii de nuc nu mai venea
cu toate că fulgii de zăpadă au rămas în aer
blocurile s-au cuibărit de la asfalt până la antene
oraşul însuşi era o aşteptare

trebuie să vină altminteri de ce
toate trenurile sunt trase pe linia moartă
de ce s-ar fi agitat mâinile mele
și ceasul din turn bate liniștit sfertul de oră

oraşul a rămas la fel de încremenit
prea multă viața în ei doi
ca să mai încapă și alţii