Mă scald într-o baie de sânge
Care curge şiroaie prin ochii mei
Avizi de neant şi nisipul mării
Întreb trecutul uscat de timp
Despre nori despre viermi despre cuvânt
Şi aştept cu nerăbdare să aud
Ecoul răspunsului din munţii de piatră
Sunt un impostor al potenţelor
Care mă fac să mă încred
În jocul hazardat al aştrilor
Care au căzut şi care caută haine de iarnă
Pentru că au îngheţat sus pe cer
Deoarece au bătut la uşa soarelui
Dar aceasta avea balamalele defecte
Şi se mai ţinea şi de glume
Aparent inepte, dar de fapt neînţelese
Eu vreau să mă înrudesc cu aştri
Dar trebuie să repar uşa soarelui
Aşa că m-am pus pe învăţat
Mecanică pură
Şi am deprins mişcarea câştigătoare
Dar într-un târziu mi-am dat seama
Că a fost inutil gestul meu
Nu aveam vehicul să ajung acolo sus
Am rămas dezamăgit de nereuşita mea
Şi mă întrebam ce e mai greu
Insuccesul sau lipsa de înrudire cu aştri
Am rămas mult timp să meditez la asta
Dar concluzia a fost una singură
Sunt nefericit