dansezi desculţă în ploaia căzută
de pe aripile păsării
mâinile ţi se deşiră pe ritmul muzicii
devin subţiri parcă-s picioare de păianjen

se îndepărtează tot mai mult de tine
măturătorii de stradă te adună în grămăjoare

prin rana de la inimă intră noaptea
ai vrea să-ţi vinzi sufletul pe 30 de fluturi
dai search pe google nimeni nu cumpără
suflete desperecheate

te gândeşti la sinucidere ca la o romanţă
şi te întrebi mereu
ce legătură poţi avea tu cu cerul
şi cum a intrat şarpele în paradis

pe ce punte suspendată în univers
au trecut cioplitorii în stele
atunci când predicau despre iubire

nu mai poţi stăpâni larma cuvintelor
dar nu te mai ruşinezi atunci când trişezi
noaptea e un cazinou îi joci cu fervoare bilele
le amesteci cu viaţa ta până la omogenizare

luna iese din cer
îţi ţine companie un timp
apoi se aşază în mestecenii de cretă