ning
îmi simt oasele mai subţiri
şi senzaţia că cineva le pileşte
pentru a-mi da forma asta de nălucă

se-aude toaca şuierând la trecerea prafului
un şal de stele înfăşurat în goană
fulgii pleacă din mine
către oameni
nedumeriţi

mă topesc în lumina unui
copil cu obraji de aspic
lăcrimează
când trec