rugă pentru cei blânzi

imaginea utilizatorului citadinul

de la început până la sfârșit totul e un urlet
o strigare în deșert o plângere
de la început până la sfârșit vocile
celor morți lăsați în uitare
de la început până la sfârșit strigătul
celor blânzi loviți fără milă
de la început până la sfârșit această
măcelărire cruntă această crimă uriașă
de la început până la sfârșit această perpetuă răstignire
această jertfă a celor slabi striviți de fălcile celor puternici
de la început până la sfârșit acest sânge nevinovat
sorbit de timp acoperit de nisip și de pietre.

Comentarii

un laitmotiv: viata e "de la inceput pina la nesfirsit" nevrednica pietrelor. timpul cauta sa lase un semn etern jertfei in veacul veacurilor nedreapta soarta celor nevinovati pierduti in ruga lor vesnica - pacatul parintilor, bunicilor, strabunicilor: munte adastat pe umerii firavi ai celor blinzi...

cei „loviti fara mila”, sunt cei care trec prin toate incercarile iadului inainte de a ajunge la ei insisi, inainte de a ajunge la adevar... deci ei sunt de fapt cei puternici, nu? iar cei puternici, sunt in maretia lor precum o piramida, inutil de grandioasa, dar tot un mormant... in alta ordine insa, „ruga” aceasta, poate acoperi glasul tacerii ce acopera cu nisip si pietre... imi place cum scrii, te citesc si invat:)