mi-e frică de femeile cu părul lung te poți pierde în ele ca-ntr-un desiș de mangrove
animale ciudate îți taie drumul spre casă
animale ciudate și jucăușe te rostogolesc între labe
ca pe un ghem viu colorat
eu sunt omul din spatele oamenilor uneori mi se face foame dar tac
omul din spatele oamenilor trebuie să moară necunoscut doar golul și forța
umerii și căderea
să stea mărturie că nu e nimeni de neînlocuit
dimineața e un păianjen ascuns în pantofi te mușcă picioarele ți se umflă
întinzi mîinile
dumnezeul veninului
dumnezeul pămîntului
dumnezeul omului din spatele oamenilor
nu te vindecă
e una din zilele cînd femeile ți se par mingi de foc
după ce și-au purtat pruncii pe toate întinderile
după ce și-au botezat pruncii în toate apele
mamele se întind pe marginea digului ele simt
cînd vine timpul să hrănească pămîntul
ce burtă a lumii să spintec și să te scot la lumină
ca focile pe banchiză oamenii se adună pe umerii mei
nu mă tem
viața urletul fiii
și puterea mea sunt în tine
Comentarii
Aranca -
o trecere-metamorfoza de la o ipostaza la alta prin propria putere aflata/lasata in mainile altcuiva, asa cum sunt toate clipele efemere... deosebite versurile: "eu sunt omul din spatele oamenilor uneori mi se face foame dar tac omul din spatele oamenilor trebuie să moară necunoscut doar golul și forța umerii și căderea să stea mărturie că nu e nimeni de neînlocuit"
vladimir -
Un text foarte bun pentru care felicit autorul. Am sa revin cu un comentariu mai amplu.
Oriana -
Intr-adevar, un text deosebit cu imagini si metafore bine realizate. Unul din textele acelea care te iau ca valul si te fac sa rezonezi, te sperie cand iti sapa groapa sub calcaie, dar te ridica imediat in alt loc si de acolo se reia firul. Poate un pic cam aglomerat si lung. Ar putea fi dublu distilat pentru imbunatatirea esentei. As mai reflecta asupra versului #15 care suna straniu, cred ca "e una din zilele cînd femeile îți par mingi de foc" ar fi mai bine. Cu drag, /O\
Oriana -
Scuze. am uitat penita.
francisc -
mi-au placut si mie unele versuri si, de asemenea, finalul, insa nu si lamentatiile de genul "mi-e frica de femeile.." sau "mi se face foame dar tac".
bobadil -
Mai putin titlul (si deci si finalul) poemul este reusit, pentru ca Emil ne surprinde din nou cu acest vartej de imagini care deja incep sa-i poarte numele. Dar, atentie, Emil nu scrie de dragul de a scrie, ci de dragul vietii pe care el o traieste la limita, experimentand senzatii care isi gasesc locul doar in cuvinte aparent dezacordate. El inoata intr-o mare fara pesti, este o mare a singuratatii absolute, acolo doar trecutul mai traieste, prezentul si viitorul sunt timpi imaginari, dar imaginatia este mai cuprinzatoare decat timpul insusi. Niciodata nu se va intoarce insa omul in acel trecut, pentru ca acel trecut se regaseste acum intr-o dimensiune plina de monstri, acestia se numesc amintiri iar ele, amintirile, fac pace cu omul doar atunci cand nu te mai doare... asta este ceea ce poemele (cele reusite, ca acesta, desigur) lui Emil ne transmit: durerea imaginatiei care intrerupe tot ceea ce este pentru noi firesc pentru a ne infatiseaza o alta lume, cea pe care, sunt sigur, Emil o vrea a poeziei nascute dintr-o forma extraterestra de durere. Bobadil. P.S. In mod normal, as fi insemnat textul cu o penita, dar vad ca a facut Oriana gestul, iar datorita lamentarii din titlu nu cred ca textul merita doua penite. Daca faci efortul sa schimbi titlul si finalul Emile, textul merita toata aprecierea. Parerea mea, desigur.
bobadil -
Virgile, uite ca ma lansez intr-un off-topic tocmai potrivit situatiei... nu cunosc mecanismul "textelor recomandate" dar banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia prin care un editor "arunca" un text la recomandate printr-un act discretionar si fara nicio explicatie aferenta. Eu mi-as dori ca macar pe aceasta tarla a noastra draga sa nu mai fie asa, iar editorul care recomanda un text sa-si asume "paternitatea" sau "maternitatea" gestului printr-un comentariu adecvat situatiei. Un "HUO" de la mine pe aceasta tema, amical, desigur :-) Propun chiar si modificarea regulamentului Hermeneia in acest sens pentru ca lucrurile sa fie foarte clare, cine acorda penita trebuie sa justifice, cine recomanda asisderea, din motive care sunt, zic eu, de un bun simt nici macar prea literar. Bobadil.
bobadil -
erata: "texte remarcate"... ma rog, ways of speach, working around :-))
vladimir -
Eu am recomandat acest text. Procedura obisnuita de recomandare a unui text este destul de simpla si consta in faptul ca un membru al consiliului hermeneia face o propunere si are nevoie de macar o sustinere pentru a promova textul la rubrica de referinta. Nimeni nu isi permite sa promoveze un text slab ori pe alte considerente decat valoarea datorita acestui mecanism simplu de autoreglare. Personal nu vad de ce ar trebui ca editorul care recomanda un text sa aduca la cunostinta tuturor membrilor siteului faptul ca el este subiectul actional. Fiecare membru poate in mod neingradit sa isi spuna parerea, din punct de vedere literar, cu privire la text, sa-l remarce prin acordarea unei penite ori sa-i sublinieze neajunsurile etc Desigur editorul sau moderatorul pot sustine un text pentru rubrica recomandate iar in paralel sa-l evidentieze printr-o penita, demers insotit desigur de comentariul necesar. Insa recunoasterea unui text valoros si confirmarea acestei opinii de catre alt editor cred ca sunt de ajuns. A propune si a comenta sunt insa doua demersuri separate si nu vad ratiunea pentru care ar trebui unite. Eu cunosc foarte bine realitatea de la care Andrei a pornit atunci cand a problematizat pe aceasta tema insa pot spune ca in cazul hermeneia situatia este diferita in sensul bun. Pana la urma comentam texte si nu pe cei care le comenteaza/remarca/critica. Apreciez insa faptul ca sunt persoane interesate de perfectionarea mecanismelor de administrare a hermeneia, de imbunatatire a legaturilor dintre membri si invit pe cei care au alte astfel de sugestii sa le transmita pe adresa de contact a siteului.
Virgil -
Bobadile, in primul rind ca daca te referi la ce ma gindesc eu, pe Hermeneia astfel de texte se numesc remarcate. Ma tem ca tu inca esti cu mintea in agonistan, daca nu si cu inima. Acolo se numesc asa. Si tocmai faptul ca nu ai observat asta ma face sa imi dau seama ca interpretarea ta tendentioasa "banuiesc ca este acelasi mecanism gaunos de pe agonia" sa fie esentialmente eronata. Aici textele nu se recomanda, aici textele se remarca. In consiliul Hermeneia aceasta remarcare se observa. E o diferenta de principii. In acelasi timp acest proces nu este arbitrar, asa cum acuzi tu. In ce priveste concluziile, HUO si propunerile tale ma tem ca va trebui sa te dezamagesc. Procesul pus la punct exclude in mod intentionat acest gen de transparenta. Din motive care, din punctul nostru de vedere sint "de un bun simt nici macar prea literar". Acordarea unei penite de aur reprezinta un anumit lucru, remarcarea unui text reprezinta altceva. Hermeneia are o echipa editoriala si de conducere care are o anumita viziune. Nu este vorba de un vot de popularitate. Nici o editura nu practica ce propui tu. Si asta tocmai pentru a se asigura independenta editorilor si a propunerilor lor. Deci, asa cum spuneam, procesul nu e arbitrar cum insinuezi tu. Tocmai de aceea e mai laborios. Nu sint multi editori si au si ei viata lor, nu pot fi online tot timpul. Si nici altii nu se prea inghesuie ca sa devina editori. Iar daca e sa ma gindesc la cum vorbesti tu cu unii din editorii de pe Hermeneia nici nu ma mir ca nu sint multi care sa isi doreasca sa fie.
bobadil -
Draga Virgil, poate ca nu ai "remarcat" dar eu m-am corectat in erata de indata ce am citit comm-ul, raman la parerea ca ar trebui sa vezi ce naiba e cu ochelarii aia, sa stii ca si eu am fost recent la oculist si mi-am facut alta pereche :-) Ai dreptate, "old habits die hard" la mine, dar asta e ceva omenesc si nu are nicio rea intentie inclusa sau implicita. That's just the way it is... Ideile tale sunt valoroase, iti multumesc ca m-ai facut sa inteleg procesul prin care un text este "remarcat". Probabil cineva il remarca, se voteaza apoi si.. asta e! Totusi aici nu e vreo editura sau altceva, Hermeneia este un site literar a carui menire (printre altele, desigur) este sa ne educe, sa ne defineasca, sa ne creasca valoarea prin comunicare directa, astfel incat in cele din urma sa putem avea fiecare dintre noi o abordare mai indreptatita a cuvantului scris. Nu crezi ca ar ajuta un comentariu din partea unui editor in subsolul unui text "remarcat"? Si nu orice fel de comentariu, ci anume unul care sa ne arate cum ar trebui si noi, ceilalti, sa observam si sa comentam un text? Eu personal mi-as dori sa pot avea ceva de invatat de la editorii acestui site la acest capitol. Si te rog sa ma crezi ca nu consider ca "vorbesc urat" cu Marina Nicolaev (banuiesc ca la ea te referi) ci doar spun ceeace cred despre acest personaj care imi aminteste de un altul de trista amintire din vremea comunistilor. Iar daca esti in "criza" de editori asta nu poate fi pusa in carca mea Virgile, situatia este aceesi si pe agonia si unde vrei tu (e munca grea si voluntara), dar eu pot sa-ti mai recomand alte persoane valoroase, autori Hermeneia, care se afla chiar sub nasul tau prea infumurat de nu vede dincolo de lungul lui uneori, asa cum am facut-o si cu Emilian Pal. Sper sa nu rastalmacesti cuvintele mele si te imbufnezi iar suparandu-te ca vacarul pe sat. Bobadil
emiemi -
Multumesc tuturor de lectura si sugestii. Andule, eu cred ca in momentul in care vei face distinctia clara intre agonia si hermeneia, in momentul in care vei inceta comparatiile, atunci lucrurile ar deveni un pic mai clare. Fiecare site are regulile lui de functionare, mai bune sau mai proaste. Decizia de a remarca un text se supune votului eidtorilor. In ceea ce priveste paternitatea sau maternitatea unei astfel de decizii, din punctul meu de vedere nu consider suficient si nici pozitiv, asumarea prin comentariu. Pentru ca tot veni vorba, stii foarte bine cit de contestate au fost unele recomandari pe agonia si nu datorita calitatii textelor ci datorita comentariului. Un editor poate avea o suta de argumente literare sau doar un simt estetic bine dezvoltat. Ce faci in situatia asta? Ii dai in cap pentru ca argumenteaza slab desi textul e bun? Plus ca pentru editori, tot din punctul meu de vedere, e un risc inutil. Nimeni nu s-a nascut critic si cu atit mai putin nu vad de ce s-ar expune mai mult, cind cel putin doua persoane au votat pentru remarcarea unui text.
Virgil -
Bobadil, dimpotriva, tu continui chiar si aici sa vorbesti urit la adresa Marinei Nicolaev si indiferent de parerea ta despre ea sa ce amintiri iti sugereaza ea (aspecte care sint absolut irelevante pentru mine) vreau sa iti spun ca e unul din editorii care a muncit si munceste cel mai mult pentru Hermeneia si a facut-o in vremuri cind eram cam singur pe aici. Si o face de o foarte buna calitate. Stii, pina sa incep Hermeneia stiam un lucru mai mult teoretic, acum il stiu practic: gasesti foarte usor si repede oameni care sa dea din gura si sa fie mari eroi... verbali. E mai greu cind trebuie sa faca ceva, sa puna efectiv osul la munca, sa piarda ore si nopti, sa accepte mustrare si sa mearga mai departe, sa invete de la zero, sa nu iti devina dusman sau rival ci partener si la nevoie subaltern, sa inteleaga munca in echipa si sa puna interesele hermeneia deasupra intereselor personale si nu in ultimul rind sa fie competent estetic sau literar. Ei bine, Marina le are pe astea toate si chiar mai multe. Si e interesant ca am observat ca in general femeile sint mai destoinice si mai harnice. Barbatii mai putin. Dar asta e numai o observatie limitata de a mea. Asa ca as prefera sa mai am o mie de editori ca Marina pe Hermeneia decit gargaragii si hei-rup-isti vocali care in afara de datul cu parerea nu sint in stare de nimic altceva trainic si perseverent.
bobadil -
Emile, eu fac o distinctie foarte clara intre cele doua site-uri, de aceea pe agonia nu mai activez de multa vreme, spre deosebire de tine. O simpla balba de limbaj intr-un comentariu nu poate justifica faptul ca eu nu as stii unde ma aflu, sa fim seriosi. Raman la parerea ca o "remarcare" ar trebui sa fie insotita de o explicatie, sau sa se scoata rubrica respectiva de tot. In situatia de fata, ea nu transmite nimic. Cu atat mai mult cu cat aici avem de-a face cu un text al unui editor Hermeneia, care se presupune ca se constituie intr-unul dintre cele doua voturi, cum spui tu...Si spun asta fiind unul dintre autorii care au avut cateva "texte remarcate"... nici pana in ziua de azi nu am inteles de ce tocmai acelea, iti spun sincer, si mi-ar fi placut sa aflu asta de la mariile lor, editorii Hermeneia care m-au votat. Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve... insa din fericire pentru unul ca mine. Eu nu contest calitatea ei de editor, ci mai degraba simtul ei estetic si limba de lemn. Analizeaza-i comentariile: femeia asta nu poate scrie de la ea intr-un comm mai mult de o propozitie, restul citeaza din text. Asta desigur cand nu scrie celebrele cuvinte "un text slab", etc, etc... Din cand in cand mai scrie cate un text bun, recent i-am acordat si o penita, pe care am acordat-o cu toata buna credinta. Textul e text, oricand. Insa comentariile Marinei Nicolaev sunt sub orice critica, total neinspirate, denotand o lipsa de aplecare asupra continutului poetic al unui text... in marea lor majoritate. Daca munceste cu atata sarg, poate pentru ea special ar trebui sa nascocesti postul de "silent master editor". Bobadil.
emiemi -
Bobadil, exact la asta ma refeream in raspunsul meu: riscuri inutile. Limbaj de lemn la Marina Nicolaev? O fi, da asta o descalifica? Plus tirada in care te-ai lansat sub textul meu. Si eu la rindul meu am lasat doar citeva rinduri de multe ori, gen "text slab", pentru ca din punctul meu de vedere ca simt artistic- singurul argument-mi se pare slab. Ca idee, nu mai activezi de mult timp pe agonia pt ca nu iti mai permite nivelul si nu ca ai renuntat tu, cum ar crede unii din comul tau. Si tot ca idee, daca nu ma insel ori eu am fost la un moment dat editorul ala tacut care ti-a propus un text sa fie remarcat, ori am fost de acord, nu mai tin minte exact. Ceea ce insinuezi tu cu voturile editorilor pe textele editorilor e cam aberant pentru mine, pentru ca, din ce stiu eu, cei care sunt editori aici, i-am vazut cu bun simt, iar ceea ce ai insinuat tine doar de bun simt. Pe de alta parte, poate revolta ta e indreptatita, insa cred ca nu-si are rostul in subsolul acestui text.
Virgil -
Nu inteleg ce vor sa insemne cuvintele "Virgile, ai dreptate, pentru tine pacat ca nu exista doua Marine Nicolaeve..." dar nici nu ma chinui pentru ca fie e o chestie incriptata pe care numai tu o stii fie e o chestie de prost gust si atunci nu ma intereseaza. In ce priveste comentariile Marinei cred ca esti nedrept si superficial. Pentru ca nu aplici aceeasi exigenta la toata lumea si fiindca faci o generalizare care ignora detaliile sau fiecare situatie in parte. In ce priveste ultima ta ironie te las sa o gusti singur. Ca tot iti place sa vorbesti.
bobadil -
Emile, ai perfecta dreptate, iar textul tau eu cred ca l-am remarcat o data , nu? :-) Discutiile acestea mie nu mi se par sterile, eu invat multe din ele, chiar daca Virgil imi zice ca mie imi place doar "sa vorbesc". Nu, imi place deopotriva sa si ascult, uneori vorbesc doar pentru a rupe tacerea apasatoare. Tie Virgile ti-ar placea sa traiesti intr-o lume a tacerii oare? Imi cer scuze ca am deviat discutia de la text si va multumesc pentru ca mi-ati raspuns. Cu drag, Bobadil.