marlena -
atât de mult
scrii
atât
te scrii
încât începi să te asemeni
cuvintelor
te-am atins
de piatră erai
pe degete însă
lipit mi-a rămas
doar nisipul
cuvânt pentru cuvânt –
poemele mele se nasc în poemele tale
pe când eu izbucnesc în cuvinte
tu izbucnești în zis:
am riduri în voce
Poezie:
Comentarii
Virgil -
untext la care nu ma asteptam. de fapt ma asteptam sa te gasesc "cuminte" in zona limbilor straine. iata un text in care desi reiei tema ta predilecta, cea a pustiului, totusi ne oferi un text al iubirii, putin amarui spre sfirsit. ferice de barbatul caruia ii gindesti lucrurile acestea
alma -
Frumos poem, speciale versurile de început: "atât de mult scrii (...) încât începi să (te a)semeni cuvintelor" Remarc și ideea pietrei / nisipului la atingere.
marlena -
Virgil, mulțumesc...și sper să te mai surprind
marlena -
Alina, de acord cu propunera, deja am modificat, mulțumesc